Aproape toată presa mondială îl adulează. Dacă zici ceva de el lumea se poartă cu tine de parcă ai fi comis un sacrilegiu. Rasistule, primitivule, republicanule, Bush-itule, nemulticulturalistule, etc.-istule!
Omul e un carierist îngălat în tot felul de medii dubioase, prieten şi asociat cu de-alde Jeremiah Wright, un nene pastor rasist până-n negrul unghiilor, Bill Ayers (în sufrageria căruia şi-a lansat cariera politică la Chicago) un activist-terorist de care Obama acum se detaşează ca Iliescu de Cozma, Tony Rezko, un infractor influent din Chicago, lângă pământul căruia are şi casă mister Obama.
Pe lângă chestiile astea, şi sunt mai multe, ideologia lui Obama s-a văzut clar în timpul cât a fost senator. În doi ani de zile a ajuns cel mai de stânga membru al Congresului, din punct de vedere al voturilor. Un “progresist” care chiar crede că soluţia oricărei probleme este creşterea taxelor asupra ălor bogaţi şi “ocrotirea” celor săraci, adică încurajarea putorii celor care sunt apţi de muncă, dar stau în cur şi aşteaptă să le dea statul, în timp ce imigranţii ilegali mexicani muncesc zi lumina pe doi bani, de le sare apa-n cap.
Am fost în America la o unversitate timp de doi ani şi m-a scârbit gradul de iluzionare al unor profersori universitari de stânga, activismul lor nesimţit în sala de clasă, obsesia cu political correctness şi feminism. Sub oblăduirea tătucului Obama, chestiile astea s-ar răspândi şi mai mult.
Trăiască tovarăşul Barack Obama, ocrotitorul păcii şi sămânţa progresului Statelor Socialiste Unite!
